spre și prin Peloponez

November 20th, 2009 Cosmin Manci

La începutul acestei săptămâni am decis să facem o ieșire mai lungă iar pentru aceasta am ales să mergem în Peninsula Peloponez, de fapt o insula astăzi după crearea Canalului Corint. Destinația noastră fiind Kalogria unde voiam să văd mai ales zonele cu dune de nisip.

Printre obiectivele noastre (de fotografiat) se număra Canalul Corint și podul din Rio (unește peninsula cu Grecia continentală). Câteva fotografii cu acestea pot fi văzute aici mulțumită Gabrielei… eu nu m-am obosit să fac vreuna.

Canalul Corint, foto: Gabriela Însurățelu Canalul Corint, foto: Gabriela Însurățelu

Podul din Rio, foto: Gabriela Însurățelu Podul din Rio, foto: Gabriela Însurățelu Podul din Rio, foto: Gabriela Însurățelu

Ce a fost interesant legat de Canalul Corint este că se poate trece prin două locuri, un pod care este aproximativ la nivelul apei… fiind interesant ca acesta este scufundat atunci când trec ambarcațiuni și nu ridicat așa cum am crezut. Ceva inteșesant dar nu plăcut o să spun și despre podul din Rio… dar mai târziu.

Seara pe beznă am ajuns în zona Kalogria unde am și dormit. Dimineața devreme cețuri pluteau peste ape iar pădurea locului arăta superb. Dacă nu credeți puteți vedea asta în câteva din imaginile făcute de Gabriela. Tot dimineață peste munți se puteau vedea trecând stoluri enorme de grauri, mii și mii de exemplare… erau ca norii.

Strophylia Forest, foto: Gabriela Însurățelu Strophylia Forest, foto: Gabriela Însurățelu Strophylia Forest, foto: Gabriela Însurățelu

Laguna Prokopos, foto: Gabriela Însurățelu Laguna Prokopos, foto: Gabriela Însurățelu "cloud"

Ajuns aici am avut și o “misiune” să eliberăm un exemplar de Ophisaurus apodus… care trăia de ceva vreme în cadrul Universității din Atena. Despre această specie am mai vorbit aici.

Ophi... is free, foto: Gabriela Însurățelu

Zona este protejată, sit Natura 2000, sit Ramsar… dacă mai ajung pe acolo trebuie să încerc și semințele de Pinus pinea… din pădurea Strophylia.

Și am început să explorăm zona Kalogria, de fapt am umblat destul de mult prin zona: în zona litorală, laguna Prokopos, pe lângă Munții Negri (altitudinea maximă spre 300m).  Una dintre speciile pe care mi-am dorit să le văd în zonă a fost Pancratium maritimum, și am văzut… mii de exemplare dar din păcate nu în floare. O surpriză a fost să vâd câteva exemplare de Anax ephippiger, reușind chiar să și colectez un exemplar de data aceasta.

Legat de ce a fost peste zi…

– eu căutând ceva prin fileu (made by Gabriela), Spoladea recurvalis (un fluture destul de comun pe aici) și Nomophila noctuella (una dintre speciile cel mai des observate prin Grecia în zilele astea).

me searching for... , foto: Gabriela Însurățelu <i>Spoladea recurvalis</i> <i>Nomophila noctuella</i>

Pancratium maritimum (trecute), Brithys crini (se hrănește pe seama lui Pancratium) și un mascul de Sympetrum fonscolombii

<i>Pancratium maritimum</i> <i>Brithys crini</i> <i>Sympetrum fonscolombii</i>

– o buburuză mai interesantă… posibil o să apară și în România (în Ungaria a ajuns… din Africa) Henosepilachna elaterii, Empusa sp. (una dintre cele mai interesante călugărițe) și un vultur pescar (Pandion halieatus)… cred că cu ceva timp înainte a mâncat bine sau poate că doar a ratat un pește

<i>Henosepilachna elaterii</i> <i>Empusa</i> sp. <i>Pandion haliaetus</i>

– si pentru sfârșit… am putut vedea două exemplare tinere de șerpar (Circaetus gallicus)… fără să ne bage prea mult în seamă… ei au făcut spectacol dar eu nu știu ce am făcut dar ceva bun nu am prea reușit

<i>Circaetus gallicus</i> <i>Circaetus gallicus</i> <i>Circaetus gallicus</i>

Cum spuneam mai devreme legat de podul de la Rio… seara am decis să plecăm spre Atena dar prin Grecia continentală… și cât ar putea să coste podul? Am aflat după ce l-am traversat… 11,70 € … cel puțin pentru noi aceasta fiind o sumă enormă.

Și cam atât din această tură. Probabil Gabriela o să scrie câte ceva mai târziu… la ea pe moment de pe la Schinias… o zi frumoasă pentru ea… și una nu prea pentru mine.

prin Grecia

November 6th, 2009 Cosmin Manci

Cum deja unii știu eu (și Gabriela) am plecat în Grecia pentru jumătate de an, așa că voi revedea România prin aprilie… când vine primăvara.

O lună este gata și cum nu am pus nimic pe aici… bag acum la grămadă câteva fotografii făcute zilele astea… când s-a putut merge afară pentru că până acum o vreme cam urâtă pe aici… oare noi am adus ploilea astea?

Fotografiile de mai jos apar cam în ordinea în care au fost făcute aici așa că or să fie la grămadă plante cu muște cu păsări cu mai stiu eu ce și iar plante și iar…

Numele la fiecare poate fi citit când vedeți imaginea mare sau dacă treceți cu mouse-ul peste ea.

Determinările sunt făcute după Paul Sterry – Collins Complete Guide to Mediterranean Wildlife (la mine pe copertă este doar un cameleon… deci cea de acolo probabil că este o altă ediție) și cu ajutorul internetului astfel că probabil vor fi găsite greșeli… dacă mi se spun le corectez. 🙂

Câteva imagini care să arate ceva din Grecia la Gabriela pe blog.

Dacă unii se întreabă ce fac pe aici… un stagiu de străinătate în cadrul doctoratului. Aici la Universitatea din Atena o să pun la un loc datele care există pentru libelule pentru Grecia, deja o mare parte din literatură este scanată și în viitorul foarte apropiat probabil ca pe situl cu libelule (dedicat României) voi face un modul pentru Grecia… mai mult sau mai puțin în aceeași formă. Altfel încerc sa lucrez câteva aspecte legate de libelule pe care nu le prea pot face în România din cauza iernii (este vorba mai ales de studiu asupra stadiilor larvare la libelule, la noi or să cam înghețe apele astfel că…).

10-13.aprilie.2009 Croaţia şi înapoi acasă

June 8th, 2009 Cosmin Manci

Aşa că după un somn în Italia (ne-am spus că este mai bine să întrăm în Croaţia pe zi) am ajuns dimineaţă la graniţa cu Slovenia (trebuie să facem un drum scurt prin ea, de circa 20 de km, ca să ajungem în Croaţia). După graniţă ne-am oprit la prima staţie de combustibil pentru a cumpăra vignetă unde când am auzit preţul am spus că dau pe spate, 35 de € pentru jumătate de an… fără nici un fel de altă variantă… sunt sigur că dacă am fi mers cu taxiul acea distanţă ar fi fost mai ieftin. Asta este, am plătit vigneta şi am plecat mai departe spre Croaţia unde am intrat fără nici un fel de probleme (ei nu au vignetă sau altele de genu dar se plăteşte la tunelele mari sau pe autostradă… nişte preţuri in regulă pot spune).

Aşs că am ajuns în Croaţia fără probleme şi am plecat mai departe spre sud mai mult sau mai puţin pe lângă malul mării.

Pentru acea zi ne gândeam să facem peninsula Istria şi o primă destinaţie fiind oraşul Pula (scuze dacă unii dintre voi cred că vorbesc prostii dar ăsta este numele oraşului, cel mai mare din peninsula Istria). Tot mergând pe drum fără a găsi ceva interesant până la urmă ne-am abătut de la drumul  îniţial şi am plecat spre continet (ca să spun aşa) în direţia oraşului Rijeka şi de acolo spre sud.

Interesant este peisajul în acea zonă, uneori întregul peisaj fiind doar piatră goală… fără nici un fel de plante.

Spre sud până mai jos de locul unde se află Fortăreaţa Nehaj, unde am şi făcut o oprire, după care am găsit o parcare uşor ferită de drumul principal şi somn de voie. Câteva din fotografiile făcute în acea zi mai jos: un crab (Pachygrapsus marmoratus) (care se poate găsi şi în România la Marea Neagră), o lăcustă uriaşă pentru determinarea căreia îî mulţumesc lui Ionuţ Iorgu (Anacridium aegyptium) (tot el crede că este de găsit şi în România), arţarul de Banat (Acer monspessulanum) (la noi întâlnit prin Banat şi prin Dobrogea), o orhidee sudică (Orchis pauciflora), femela de la un croitor Pedestredorcadion arenarium şi o imagine cu Fortăreaţa Nehaj.

<i>Pachygrapsus marmoratus</i> <i>Anacridium aegyptium</i> <i>Anacridium aegyptium</i> <i>Acer monspessulanum</i> <i>Orchis pauciflora</i> <i>Orchis pauciflora</i> <i>Pedestredorcadion arenarium</i> <i>Pedestredorcadion arenarium</i> Nehaj Fortress

Dimineaţă am evaluat situaţia şi am decis să mai mergem spre sud… deşi eram cam săturaţi amândoi şi voiam acasă. Totuşi am mers mai departe dorind să vedem aşa în trecere şi Parcul Naţional Paklenica.  Am lăsat la punctul de intrare în parc câteva materiale şi am primit voie să intrăm în parc fără a plati taxa de intrare (este de circa 7 €). Locul este un rai pentru căţărători (acolo fiind sute de oameni din numeroase ţări), deşi eu cred că zona Herculane de la noi ar putea să fie la fel… doar să vrea cineva. Pe seară am găsit un drumuleţ care printre ziduri de piatră ne-a condus până la malul mării unde am dormit.

Câteva din fotografiile făcute în acea zi cu Asphodelus fistulosus, o larvă de Empusa fasciata (probabil), Ophrys incantata (probabil), Cyclamen repandum, Ostrya carpinifolia (care aşa cum ii spune este neam cu carpenul de la noi) şi căţărători în Paklenica.

<i>Asphodelus fistulosus</i> <i>Empusa faciata</i> <i>Ophrys incantata</i> <i>Cyclamen repandum</i> <i>Ostrya carpinifolia</i> Climbers in Paklenica

Dimineaţă am experimentat un pic cu fotografiatul a diferite fiinţe acvatice într-un acvariu pe care l-am cărat cu noi tot acest drum. Am explorat un pic zona şi pe lângă nişte orhidee am avut si nenorocul să găsim urme ale războiului… o toaleta veche cu dus şi de toate (cum nu am văzut să existe la noi pe plaje) toată ciuruită, tuburile rămase de la cartuşe, sistemul de declanşare de la o mină antipersonal şi nişte vertebre… după toate astea ne-am cărat repede de acolo. Am mai plecat un pic spre sud până lângă Tisno de unde am plecat spre nord şi spre interiorul ţării. Să ajungem în Parcul Naţioal Lacurile Plitvice, unde am şi ajuns… ne-am informat… atenţie intrarea costă aproximativ 15 € (a rămas ceva pentru data viitoare de făcut) şi am plecat mai departe spre Ungaria şi apoi România.

A fost o zi superbă cu o mulţime de specii interesante, câteva in fotografiile următoare: un melc marin (Aplysia punctata), un mic croitor (Musaria argus), un exemplar de Ophisaurus apodus (care, aşa cum se întâmplă de obicei cu ce este mai interesant,  a fost găsit de Gabriela, de fapt ea a mai găsit unu după care m-am căţărat în copac dar nu am reuşit sa-l fotografiez), Ophrys bertholonii (o frumuseţe), un Ophrys încă fără nume, Orchis anthropophora şi Orchis purpurata.

<i>Aplysia punctata</i> <i>Aplysia punctata</i> <i>Aplysia punctata</i> <i>Musaria argus</i> <i>Ophisaurus apodus</i> <i>Ophrys bertholonii</i> <i>Ophrys</i> sp. <i>Orchis anthropophora</i> <i>Orchis purpurata</i>

Cum spuneam am plecat spre România şi la trecerea spre Ungaria (asta după ce abia am reuşit să găsim punctul de trecere) am avut nenorocu să plăcem vameşilor şi a trebui să scoatem tot din maşină… este chiar aşa ciudat să nu ai la tine ţigări, cafea, alcool şi de astea? Asta este… am mai dormit o bucăţică şi în dimineaţa de 14.aprilie.2009 am intrat în ţară iar dupămasă înapoi la Nucşoara… după peste 9900 de km făcuţi cu maşina (mulţumesc Gabriela… ea afost cea chinuită că eu nu am permis).

19.iulie.2008 Padurea Babadag

July 24th, 2008 Cosmin Manci

Este 19.iulie.2008 si dupa ce ieri am suportat cu stoicism seminaru nu am mai rezistat. Asa ca dimineata impreuna cu Dan Bandacu (am facut impreuna o expozitie foto) am plecat spre Padurea Babadag.

Am inceput cu o oprire la cariera Zebil, unde erau doua perechi de prundaras gulerat mic (Charadrius dubius), iar la una dintre ele am gasit un pui.

Charadrius dubius

Speram sa ma gasim lacustari (Sturnus roseus) dar nu a fost sa fie. Alte specii mai interesante observate acolo: acvila mica (Hieraaetus pennatus) si fugaci pitic (Calidris temminckii)… doar fotografii rele. Tot aici la cariera intr-o groapa care se umpluse cu apa am gasit o broasca testoasa (Emys orbicularis) care se sorea pe o piatra…

… la un moment dat a trecut si un sarpe de apa (Natrix tessellata) pe langa ea.

Pana la urma am ajuns la padurea Babadag unde am fost intampinat de cantecul cicadelor. Am mai ajuns de cateva ori aici in padure dar de fiecare data pe goana. Acum e prima oara ca ma voi putea intinde o zi intreaga pe acolo. Am inceput prin a cauta intr-un loc cunoscut de Dan dupa vipera cu corn (Vipera ammodytes) dar fara succes. Poate ca era prea cald sau poate ca doar pur si simplu eu nu am noroc sa gasesc serpi. In schimb am gasit un exemplar superb de Saga pedo care m-a invrednicit si cu o muscatura de a dat sangele.

Spuneam zilele trecute de cat de asurzitoare sunt cicadele si zilele acestea tot incercand sa pun nume la ele am dat peste o bijuterie de website: http://www.cicadasong.eu/

Cine are chef poate asculta acolo cum canta fiecare specie de cicada, dar si sa o vada sau alte cateva date (pentru toate speciile din Europa). Iar pentru cine asculta si spune “cum sa te asurzeasca sunetul acela” sa incerce macar ca in mintea lui sa-si imagineze cum vor canta mii (zeci sau sute in fiecare copac/poiana) de exemplare pentru ca erau peste tot in toata padurea. Mai exact sa cam multiplice acel sunet de cateva sute de ori.

Asa ca incep sa prezint cicadele gasite (din 4 specii, 3 am foografiat).

Cicada orni (gasiti si sunetul la linkul dat), presupun ca numele ii vine de la obiceiul adultului de a intepa cu preponderenta tulpini/crengi de mojdrean (Fraxinus ornus)… cand insecta e gonita de acolo incepe sa se scurga o seva dulce (gust bun… experienta) care cu ceva timp in urma era adunata.

Lyristes plebejus (gasiti si sunetul la linkul dat)

Tibicina haematodes (gasiti si sunetul la linkul dat)

Si tot despre cicade, exuvia ramasa dupa aparitia adultului.

Adultii depun oua (sute) in tulpinile goale ale diferielor ierburi si nu numai… aspectul acestor tulpini dupa depunerea oualelor.

Ca sa nu va mai plictisesc cu atatea despre cicade trecem la o calugarita pe care nu prea am habar unde sa o pun in momentul acesta (o sa aiba un nume pana la urma):

Dintre cosasi, Isophya modesta (ID: Ionut Iorgu)

O musca-bondar (Hemipenthes velutina)

Un fluture-viespe (Pyropteron triannuliformis), numele corect este Chamaesphecia bibioniformis, multumesc de ajutor lui Zdenek Lastuvka.

Si in incheiere niste libelule, Sympetrum meridionale (mascul)

Sympetrum striolatum (femela)

Orthetrum coerulescens (femela)

Pe la 5 si ceva seara am plecat de acolo, eram insetat cu capul facut calendar, destul pentru o zi… dar cu speranta ca voi reveni intr-o zi.