11.noiembrie.2008 – prin Parcul National Retezat

November 12th, 2008 Cosmin Manci

Dimineata devreme am plecat cu cativa dintr colegi sus in parc pentru a pune niste panouri. De fapt ei au pus panourile si eu am facut niste fotografii. Mi-am luat toate sculele foto si da-i bataie… drum lung pentru ca am vrut sa traversez tot muntele de la sud la nord (Poiana Pelegii – Lacul Bucura – Curmatura Bucurei – Valea Pietrele – Gentiana – Carnic). Vremea a fost exceptionala (chiar prea prea pentru ca nu a fost un nor cat de mic pe cer) dar cu vant (mai ales in creasta).

Pana la urma si obiectivul de tele si cel de macro au fost luate pe degeaba, nu am reusit sa fotografiez decat un pitigoi de bradet (dar si ala prost)… 2 kilograme carate pe degeaba.

Urcand spre Lacul Bucura de cateva ori se traverseaza in traseu niste paraie care vin dinspre Piciorul Pelegii. Pe unul dintre ele un pic mai in umbra ghata incepuse sa inveleasca ca o haina tot ce era astfel ca am decis sa-mi fac un pic de lucru acolo. Acesta este unul dintre rezultate.

Ajungand deasupra de Lacul Lia am decis sa cobor la el unde am si facut aceasta fotografie.

Tot langa lac (prezenta lor nu este limitata acolo) am fotografiat si doua specii de licheni.

Rhizocarpon reductum (determinarea nu este 100%, cred ca e nevoie de mai multa experienta plus o analiza microscopica)

Rhizocarpon geographicum (specia verde)

Mai departe spre Lacul Ana de unde la un moment dat am urcat spre Lacul Bucura, la Refugiul Bucura, unde am fotografiat una dintre echipele de la parc montand un panou (o serie de panori cu habitate din Retezat). De la refugiu am plecat inapoi spre Curmatura Bucurei iar de undeva intre Bucura si Bucurel (un lac mic la  vest de Bucura) am facut o panorama spre Vf. Peleaga (cel mai inalt varf din Retezat – 2509 m).

Ajuns in Curmatura Bucurei am fotografiat a doua echipa care monta un panou (au fost trei echipe, una pe alt traseu).

Eram deja in umbra (foarte dura fata de soarele care batea dinspre Vf. Retezat) si un vant rece care taia asa ca nu am prea stat la fotografiat. Doar una in care se poate vedea Taul Pietrele si Valea Pietrele iar in planul el mai indepartat orasul Hateg.

Si la drum pentru ca nefiind soare nu era la fel de placut. Pe poteca pana a ajunge la Taul Pietrele am observat o piatra pe care era un text foarte dragut. Eu nu sunt genu care sa aprobe srisu de toate felurile pe toate pietrele, pe toti peretii, prin pesteri sau pe copaci. Dar asta a fost altfel: efectiv o piatra mai lata (lipita de sol) si pe ea scris marunt cu un marker sau ceva…

Cu aceasta incep o categorie noua pe blog “vorbe”… iar cand ajung pe la Herculane vin cu alta 😉 (daca o voi mai gasi). In rest nu stiu cand o sa vina alta. Daca odata/candva autorul vede asta il rog sa dea un coment si sa-l scriu aici.

Urmatoarea oprire la, poate cea mai vestita “piatra” din Retezat, Bordul Tomii. “Piatra” pentru ca in realitate este cat o casa… ceva ce a ramas in urma unui ghetar care incet s-a dus la vale… candva. Bordul Tomii este loc de popas, loc de adapost in caz de nevoie, pe vremuri a fost si loc de stana… cine stie pana cand se duce istoria lui in spate. Ca sa aveti idee de cat de cunoscuta este aceasta piatra… google da pentru aceasta cautare ~246.000 de rezultate (probabil nu toate relevante dar oricum e ceva… zic eu).

*stiu ca acolo in apa se vede umbra mea dar ca sa pot sa prind si zapada/gheata in fata nu am avut alternativa

Dupa Bordul Tomii Valea Pietrele este extraordinara (sincer sa fiu acum e prima oara ca m-am uitat mai atent) fiind plina de cascade asa ca urmatoarele fotografii (cu care se si incheie acest post) sunt cu “apa de matase” mai sus sau mai jos de Gentiana (cabana… daca urcati la ea “Un lemn pentru Cabana Gentiana”… intelegeti voi).

1.noiembrie.2008 – in Parcul National Retezat

November 2nd, 2008 Cosmin Manci

Azi am fost intr-o patrulare pe Valea Lapusnicu Mare in Parcul National Retezat, pentru eventuali pescari si ca sa ne facem simtita prezenta in parc… nici un fel de probleme chiar am putut vedea turisti care au pus frumos gunoi in masina… bravo lor.

Putin inainte de intrarea in parc ne-am oprit pe o fanata unde Gabriela a gasit o omida de Macrothylacia rubi (in fotografia de mai jos se poate vedea omida si in pozitia de alarma, facuta “colac”)

Pana la urma in parc ne-am oprit langa refugiul Stanuleti unde am umblat un pic prin padure in cautare de subiecte, ca de obicei pe vremea asta ciuperci (numele acestora e posibil sa se modifice).

Calocera cornea

Gloeophyllum sepiarium

Panellus serotinus

Pycnoporus cinnabarinus

… si fara nume… pe moment

Iar daca va uitati atent pe ciuperca de mai sus se poate vedea o forma… o plosnita mai stranie ca forma din genul Empicoris (pe moment nu stiu numele complet).

Pentru diversificare si doua specii de licheni (sper ca am determinat bine):

Cladonia coniocraea

Lobaria pulmonaria

probabil voi reveni maine 😉