4.septembrie.2008 pe urmele lui Jules Verne

Cateva zile pe aici vor fi si parinii Gabrielei si, de incalzire, ne-am decis pe un traseu mai usor.

Un traseu educativ realizat si de Administraia Parcului National Retezat ca partener -> Cararea naturii, acesta incepe de aici si pe parcurs pe panouri ca acesta diferite informatii despre natura, traditii, isorie… sunt prezentate.

De ce “pe urmele lui Jules Verne“? Pentru ca punctul terminus al acestui traseu este Cetatea Colt despre care se spune ca ar castelul din Castelul din Carpati.

La drum!!!

Prin pasunea de la inceputul traseului numeroase insecte, printre ele si acest cosas (Leptophyes albovittata) (determinat de Ionut Iorgu) (in imagine o femela).

Mai departe dupa un urcus pe un vechi drum de caruta, pe care acum doar apele se scurg pe el si doar animalele sau turistii il mai parcurg se ajunge intr-o alta pasune in care doar ici colo se vad urmele animalelor. Aici se pot vedea prin iarba acum uscata pete verzi-galbui…

… “tufe” de laptele cainelui (Euphorbia cyparissias) (e o planta otravitoare, atentie) pe care…

din loc in loc se gaseau larve de Hyles euphorbiae.

Dupa aceasta pasune cararea ajunge in padure si cam tot prin ea serpuieste pana la cetate.

In padure, in cate un luminis pe exemplare pipernicite de fag (Fagus sylvatica), pe frunzele acestora se pot vedea “bobite” sangerii. Aceste “bobite” sunt de fapt gale produse de o musca foarte mica Mikiola fagi. Cea din imagine mai grasuta are in interior o larva femela, cele mai suple contin o larva mascul.

Tot aici in padure am gasit si una dintre florile de toamna: brandusa (Crocus banaticus), acum au inceput sa apara primele exemplare.

Spre sfarsitul traseului acesta se uneste cu o alta carare venita de jos din satul Suseni, o alta cale de acces pentru obiectivul final: Cetatea Colt.

Pe drum inapoi prin padure o broasca dolofana, Rana temporaria cauta si ea ceva pe acolo 🙂 .

Inaine de ultima coborare va puteti bucura privirea cu o priveliste asupra satului Nucsoara si mai departe Valea Streiului, Muntii Sureanu (undeva acolo e si sediul parcului)… (ca sa vedeti mai multe click pe ea 😉 )

Un traseu recomandat tuturor, tineri sau batrani, durata totala cca 3 ore (daca nu sunteti biolog 😉 , prietenii stiu dc).

One Response to “4.septembrie.2008 pe urmele lui Jules Verne”

  1. […] Nu sunt icre ci ouă de broască, mai exact broasca roÅŸie de munte (Rana temporaria) îmi explică Cosmin, biolog de profesie. Vai de mine ÅŸi de cunoÅŸtiinÅ£ele […]

Leave a Reply